Daca as putea...

In urma cu vreo doua saptamani, prietenul meu mi-a propus (impus) sa scriu mai des pe blog, pe fiecare saptamana oferindu-mi o tema sa o scriu. Saptamana aceasta mi-a dat tema cam tarziu, adica vineri sau sambata, de aceea nu prea am avut timp sa ma gandesc cum trebuie la subiect. Tema de saptamana aceasta suna in felul urmator: ce lucru as schimba la mine pentru totdeauna (atat psihic cat si fizic) si de ce.

O sa incep cu defectele fizice sau lucrurile pe care le-as schimba la mine din punct de vedere fizic. Cred ca statura ma dezavantajeaza mult, nu-mi place ca sunt asa scunda, nu-mi place cum stau hainele pe mine. As arata mai bine daca as avea macar 5 sau 10 cm in plus (am 1,60), nu m-ar mai durea gatul cand m-as ridica pe varfuri ca sa… si nu m-as mai ridica pe varfuri cand as fi la tabla. Al doilea lucru pe care l-as schimba la mine ar fi tenul. Mi-ar placea mai degraba sa am tenul uscat, decat gras.

Lucrurile pe care as vrea sa le schimb din punct de vedere psihic sunt multe si din pacate ma caracterizeaza pe deplin, nu stiu daca as putea fi altfel. Sunt o tipa care face multe compromisuri, care trece peste multe chestii doar ca totul sa fie bine. De multe ori cand mi se intampla ceva sau ma cert cu cineva, incerc sa trec peste acea chestie. Nu-mi place sa fiu in conflict cu cineva (mai ales daca tin la acea persoana), de aceea incerc sa-l rezolv cat mai repede. Stiu, par slaba, mai ales ca uneori cedez la partea in care ma apar doar ca sa nu-l supar pe celalalt. In unele cazuri, daca incerc sa ma apar cu argumente, poate argumentele mele nu sunt destul de bune incat sa-l conving pe celalalt de ceva, de aceea prefer sa tac (uneori sunt interpretate gresit). De multe ori cand m-am certat cu cineva, sau mi-a facut cineva ceva, am iertat acea persoana, dar nu am uitat ce a facut. Sau poate am uitat, dar nu am iertat. Deci da, mi-ar placea sa renunt la compromisuri, mi-ar placea sa nu mai fiu asa slaba, mi-ar placea sa nu mai fiu timida si sa am mai mult tupeu si sa pot spune lucrurilor pe nume fara sa-mi fie teama ca celalalt o sa se supere sau o sa reactioneze urat.

Un alt lucru care ma deranjeaza este “tacerea”. De multe ori sunt foarte tacuta, nu prea am ce sa vorbesc, mai ales daca sunt cu cineva cu care nu am nimic in comun. Nu mi-as dori nici sa vorbesc incontinuu, sa nu-mi mai taca gura (e chiar obositor cand auzi pe cineva ca vorbeste intruna), dar mi-ar placea sa am mereu ce spune, sa am lucruri interesante de spus, sa am o cultura generala bogata.

Cam atat deocamdata, am zis mai sus ca nu m-am gandit mult la acest subiect, dar cred ca astea sunt cele mai importante, cu toate ca lista ar putea continua (doar sunt fata).




Sursa foto: www.ovisebdan.com/galerie/